Baile Romane de la Gernisana, Geoagiu-Bai
Nici nu mai stiu cum am aflat de acest complex de bai antice care mi-au atras atentia inca de la inceput, insa stiu ca pe internet nu am gasit nici prea multe informatii si nici prea multe poze despre acestea. Insa cum am vazut cateva poze mi-am dat seama cat de interesanta si atipica pare locatia si cum arata ca o piscina din Maroc sau o oaza din desertul Sahara. Stancile de culori deschise din jurul piscinei si cateva plante exotice care au crescut din cauza printre crapaturi, pot spune ca asta confera si mai mult farmec locatiei.
Cand am ajuns la Geoagiu-Bai, intr-o sambata, era extrem de multa lume, parcarea era aproape plina si foarte multi oameni se indreptau spre strandul de acolo, care aparent este cea mai populara atractie a zonei. Noi stiam ca nu am venit pentru strand si ca nu acolo este aceasta „grota” asa ca ne-am ghidat dupa mai multe indicatoare din zona si am intrat in parcul de langa strand unde se gasesc aceste ruine. De sus nici nu-ti dai seama ce este pana nu ajungi pe marginea gropii propriu-zise. E destul de frumos sa privesti de la inaltime, dar cea mai interesanta parte este odata ce cobori print-un culoar ingust pe treptele de acces. Grota este foarte veche dar inca in conditie buna si chiar pare ca odata a fost aici ceva luxos unde nu ajungea oricine. Nu e mare lucru de facut in afara de dat turul piscinei, mai este un fel de pestera langa, goala pe interior si neluminata. Noi in mare parte ne-am ocupat timpul cu poze pentru ca locul este incredibil de „estetic” si am savurat fiecare moment pentru ca intr-o zi de vara aici am gasit un pic de liniste si racoare.
Cea mai buna parte a fost ca la un moment dat am ramas singuri acolo, si pentru ca spatiul oricum este destul de mic, a fost o adevarata placere. Nu ne venea sa credem ca sambata la pranz era atat de gol, iar peste strada erau sute de oameni care se inghesuiau la strand. Si de asemenea am observat ca multi oameni care au venit sa se uite, fie nici nu s-au obosit sa coboare, fie nu au fost neaparat impresionati de loc. Si desigur, este la latitudinea fiecaruia, pentru ca pot intelege de ce nu li se pare „cine stie ce”, dar eu personal am fost placut surprinsa, mi-au fost intrecute asteptarile pe care la aveam de la pozele gasite pe internet.
Dupa ce am plecat de la Baile romane, am mai vazut cateva indicatoare spre alte atractii din zona asa ca am zis sa mai mergem un pic prin imprejurimi. Am pornit in directia unei „Pesteri a haiducilor” care se regsea pe un indicator. Drumul a fost scurt, 5-10 minute si dragut, pe langa un rau, insa pestera in sine este cam anosta, doar o scobitura intr-o stanca mai mare, neluminata. Am incercat sa ne uitam cu blitul telefonului insa tot nu se vedea mare lucru. Sunt sigura ca pentru haiduci era un loc bun de ascunzatoare insa pentru turisti nu este prea mult de vizitat. Nu am nicio poza de acolo pentru ca asa cum am spus nu am avut la ce sa facem poze, insa de dragul plimbarii puteti sa-i acordati o sansa.